History of Horezu

Orasul Horezu este cunoscut ca centru etnografic, folcloric si ca un vechi centru de ceramica populara - fiind considerat "capitala" ceramicii romanesti. Se afla asezat in partea centrala a judetului Valcea, Romania. Este aproximativ asezat la mijlocul distantei dintre Ramnicu Valcea si Targu Jiu.

Denumirea actuala a localitatii Horezu, provine de la numele de ciuhurez, pasare asemanatoare bufnitei care populeaza padurile din jur.

 

Dezvoltarea asezarilor horezene este legata de traseele de transhumanta, de drumurile haiducilor, care traversau zona precum si de drumul sarii care "pornea de la Ocnele Mari, trecea prin Pietrarii de Jos si din Horezu continua catre Slatioara si ajungea la Cernesti".

Descoperirile facute in urma cercetarilor arheologice din zona Ferigile, de langa Horezu au scos la iveala marturii arheologice din secolele al IX-lea si al XIIl-lea privind localizarea unor asezari umane.

Regiunea Subcarpatica actualei zone Horezu facea parte din Cnezatul lui Farcas, mentionat documentar prin Diploma regelui Bela al IV al Ungariei.

Atestatarea documentara a orasului Horezu apartine domnitorului Vlad Calugarul din anul 1487, care pomenea de satul Hurez. Deasemenea localitatea Costesti (langa orasul Horezu), asa cum arata marturiile arheologice este locuita de milenii, de circa 10.000 ani, inca din mezolitic. Prima atestare documentara vine de la un hrisov emis de Neagoe Basarab din 11 octombrie 1512.

Numele de Hurezi a apartinut initial actualei localitati componente Romani de Jos, pe valea raului cu acelasi nume, despre care se fac mentiuni documentare in secolul XV-lea. La sfarsitul secolului al XVII-lea este mentionata documentar cifra de 100 de locuitori rumani in satul Romani de Jos.

Aici, la Romani de Jos, domnul martir Constantin Brancoveanu, construieste o manastire care reprezinta o sinteza a artei si maestriei poporului roman pana in acel timp, manastirea Horezu, constructie care s-a facut intre anii1690-1693. Cu timpul, vatra satului se muta peste deal la circa 2 km, probabil datorita faptului ca traseele de transhumanta, cat si celelalte drumuri se intersectau in acel loc. Era deci un loc prielnic dezvoltarii unui targ, unde oamenii din zona puteau proceda la diferite schimburi comerciale. Oierii vindeau lana si branza, cumparau cereale si produse de bacanie. Olarii vindeau produse ceramice necesare in gospodariile rurale si-si luau hrana.

Teritoriul administrativ al orasului Horezu totalizeaza o suprafata 11800 ha si se intinde spre nord pana in creasta principala a Muntilor Capatanii,avand ca vecini comunele: Costesti spre est, Malaia spre nord, Vaideeni spre vest si Maldaresti si Tomsani spre sud.

• Din punct de vedere administrativ Horezu a avut un rol teritorial recunoscut inca din secolul al XIX-lea, cand este mentionat la 1855 "plaiul Horezu", cu 34 de sate, cu resedinta in "Targul Horezu". In acea perioada judetul Valcea mai cuprindea plaiul Cozia si alte 5 plase cuprinzand intre 29 si 32 de sate.
• In perioada interbelica a functionat "plasa Horezu", ca plasa rurala cu 45.713 locuitori, a 2-a ca marime din judet, subordonand 99 de sate. Ca intindere, plasa acoperea un teritoriu important, incluzand zone precum Govora, Babeni, sirineasa, Berbesti, Alunu, Sinesti.
• In perioada 1950 - 1968, sistemul de plase si judete a fost inlocuit de raioane si regiuni. Plasa Horezu, cu mici modificari de contur, a devenit raionul Horezu, cuprins in regiunea Valcea initial si din 1952 in regiunea Arges. In 1966, populatia raionului Horezu era de 83.165 de locuitori (7% din populatia regiunii Arges), iar numarul de comune arondate era de 28.

In zona despresionara Horezu s-au dezvoltat in ultimul secol, alaturi de centrul urban mai multe localitati rurale/comune conturandu-se o arie demografica culturala unitara, cu elemente lingvistice, culturale si traditii comune.

Din punct de vedere al ocupatiilor traditionale, Horezu este cunoscut ca zona de practicare a pomiculturii, cresterea animalelor, olaritului, exploatarea si prelucrarea a lemnului. Olaritul continua sa reprezinte emblema locului marcata anual prin tirgul international "Cocosul de Horezu" din luna Iunie.